Investit de lege cu atributii administrativ – jurisdictionale, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (C.N.S.C.) deruleaza in prezent o activitate similara instantelor judecatoresti.

Decizia emisa de acest organism permite autoritatilor contractante sa semneze contracte privind obiective de interes general, fara a mai astepta obtinerea unei solutii definitive si irevocabile din partea instantelor. In paranteza fie spus, anterior au existat extrem de multe controverse asupra momentului in care putea fi incheiat un contract, art. 286 din OuG nr. 34/2006 fiind interpretat chiar si in sensul in care semnarea acordului contractual era posibila dupa epuizarea tuturor cailor de atac (hotararea finala reprezentand, in fapt, solutionarea data de instanta).

Din modul in care actualmente C.N.S.C. isi desfasoara activitatea observam ca in fata acestuia sunt ridicate exceptii de procedura, contestatiile sunt solutionate de complete specializate care administreaza probe, solicita documente sau date relevante, dispune efectuarea de expertize tehnice sau financiare, asculta pledoaria unor avocati, iar uneori se pronunta chiar asupra unor solicitari ale operatorilor economici nemultumiti care cer obligarea la plata de cheltuieli de judecata.

Parcurgand o suita de decizii emise de acest organism, incercam o sistematizare a inscrisurilor contestate si a consecintelor implicate de depunerea contestatiilor.

1. Inscrisuri contestate

1.1 in faza de pana la depunerea ofertelor, dupa publicarea documentatiei de atribuire in SEAP:
• criteriile de calificare;
• criteriile de selectie;
• raspunsurile la clarificari.

1.2 in faza deschiderii ofertelor:
• procesul verbal de deschidere

1.3 in faza derularii procedurilor de evaluare
• solicitarea unor clarificari care implica din partea operatorului economic eforturi materiale si de timp care nu se pot concretiza in formularea unui raspuns in termenul fixat de comisia de evaluare;
• solicitarea unor informatii care lezeaza drepturile de proprietate intelectuala;
• neluarea in considerarea a unor documente probatorii care prezinta abateri de forma fata de cerintele din documentatia de atribuire;
• comunicarea privind declararea ofertei unui operator economic ca neconforme sau inacceptabile.

1.4 la momentul comunicarii rezultatului
• raportul de atribuire
• adresa prin care s-a comunicat rezultatul procedurii

2. Cauzele frecvente
• cerintele de calificare impuse de autoritatile contractante sunt considerate disproportionate in raport cu natura si obiectul contractelor;
• factorii de evaluare utilizati nu reflecta avantaje evidente pentru autoritatea contractanta;
• criteriile de atribuire favorizeaza anumite categorii de operatori economici;
• modul de evaluare partinitor, avand ca efect desemnarea ca si castigatoare a unei oferte care nu raspunde cerintelor de ordin tehnic sau nu justifica adecvat un pret scazut;
• punctarea ofertelor se face pe praguri, fara acordarea unor punctaje intermediare;
• modalitatile utilizate pentru descalificarea unor ofertanti, respectiv invocarea unor cerinte privind conditii de forma sau abuzul de clarificari din dorinta de a-i determina sa renunte;
• solicitarea repetata pentru prelungirea valabilitatii ofertelor si a scrisorilor de garantie bancara de participare;
• lipsa din raportul de evaluare unor elemente clare de departajare a ofertei castigatoare fata de celelalte oferte care sa justifice punctajul superior acordat;
• lipsa unor motive legale din partea autoritatilor contractante in momentul respingerii unor oferte;
• neprezentarea in cadrul comunicarii a avantajelor ofertei castigatoare fata de oferta depusa de operatorul economic clasat pe un loc inferior.

Consecinta depunerii unei contestatii in fata C.N.S.C. este relevata de art. 256-2 din OuG nr. 34/2006:
• anularea actului contestat;
• recunoasterea dreptului pretins.

In activitatea sa jurisdictionala, Consiliul este tinut de respectarea urmatoarelor principii: legalitatii, celeritatii, contradictorialitatii si a dreptului la aparare.

Cum disp. art. 278 alin. 5 din OuG nr. 34/2006 dau dreptul Consiliului de a respinge contestatia ca fiind nefondata, tardiva, lipsita de interes, lipsita de obiect, ca fiind introdusa de o persoana fara calitate sau neimputernicita sa formuleze contestatia, precum si pe orice alta exceptie de procedura sau de fond, retinem ca verificarea exceptiilor de procedura si de fond se desfasoara cu prioritate in completele numite.

Ramane inca o necunoscuta modul in care C.N.S.C. se raporteaza la prevederile alin. 2 din acelasi articol invocat, in conditiile in care poate dispune orice alta masura necesara pentru remedierea actelor ce afecteaza procedura de atribuire.

Aplicarea acestor prevederi ar avea o valoare practica mai ales in procedurile contestate intr-o prima faza pentru vicii ale documentatiei de atribuire sau asupra modului in care s-a procedat la evaluarea ofertelor, iar ulterior contestatorul isi retrage contestatia, fara a detalia asupra motivelor care il determina la acest comportament. Cum C.N.S.C a apucat deja sa analizeze aspectele criticate, decizia prin care se ia act de renuntarea la contestatie, fara a se dispune nici o masura de remediere, lasa un gust amar (personal, pot s-o consider o masura a inutilitatii).

Desigur, nu cred ca cineva cat de cat initiat in procedura poate avea pretentia instituirii in sarcina autoritatilor contractante a platii de cheltuieli de judecata, in acest sens C.N.S.C. existand o practica constanta de respingere a pretentiei.

Dat fiind stricta specializare a fiecarei proceduri achizitive, a solicita completelor din cadrul C.N.S.C. sa patrunda dincolo de problematica pusa in discutie si sa decida din punct de vedere tehnic chestiunile in controversa ramane un deziderat.

Desigur, atat motivele de contestatii cat si consecintele acestor contestatii pot face obiectul unei discutii mai largi, astfel ca invit la o dezbatere pe aceasta tema, eventual legat si de perceptia avuta in urma procedurii derulate in fata C.N.S.C.