MOPAN Suceava

În ultima perioadă, logopezii sunt foarte des solicitați pentru intervenții în cazul copiilor care au întîrziere în apariția și dezvoltarea limbajului. Sunt mulți părinți care pun această întîrziere pe seama comportamentului copilului, spunînd: “E prea leneș sau prea încăpățînat să vorbească!”. Specialiștii atrag însă atenția că în spatele acestui refuz poate să stea o tulburare emoțională.

Această tulburare poate afecta integrarea și socializarea copilului și de aceea este bine să nu lăsați lucrurile așa.
”Tot mai des, în ultima perioadă, auzim în jurul nostru formularea: <copilul meu este prea încăpățînat să vorbească. Deși știe tot, îmi arată tot, nu vrea deloc, deloc, să vorbească>. Este interesant că această formulare am auzit-o atît în mediul familial, cît și la unii specialiști care se ocupă de sănătatea copilului. Este oare o soluție să punem faptul că vorbirea copilului nu a apărut în limitele în care ar fi trebuit să apară doar pe seama încăpățînării ? Este încăpățînarea un motiv pentru care copilul nu ar vrea sau nu ar putea să vorbească? Aici trebuie să stabilim granița foarte fină între copilul care poate să vorbească și nu vrea și copilul care nu poate vorbi și de aceia trebuie făcută o evaluare la un logoped, neuropsihiatru sau neurolog pentru că problema este deosebit de serioasă. Din categoria <prea încăpățînați să vorbească>, ca să reiau formularea, se numără copiii cu mutism. Mutismul nu se referă la copiii muți, ci este o tulburare care se află la granița dintre logopedie și neuropsihiatrie. Mutismul constă în dispariția limbajului existent în afara unei agresiuni cerebrale. E vorba de instalarea unei inhibiții totale, anumite condiții, a capacității de exprimare verbală, deși copilul posedă limbajul, din cauza unei blocări emotive grave. Sunt copii care, în mediul familial, vorbesc, preponderent cu mama sau cu frații mai mici, și mutați într-un alt mediu nu scot o vorbă, pur și simplu dau impresia că nu vor să vorbească. Acest mutism apare mai ales la copii și este de multe ori voluntar, deci copilul își impune să nu vorbească. Acest lucru este declanșat de situații neplăcute și traumatizante și intră în sfera reflexului de apărare. Mutismul se manifestă prin refuzul total sau parțial de a vorbi cu unele persoane sau chiar cu toată lumea. Această muțenie poate fi temporară sau de lungă durată, poate dura cîteva luni sau chiar ani; nu comunică, dar înțeleg vorbirea și nu au deficiențe de intelect, deci, practic, au toate condițiile de a putea comunica normal, însă nu o fac. Menținerea mutismului pe o perioadă îndelungată poate influența dezvoltarea vocabularului, exprimarea logico-gramaticală, achizițiile școlare și sociale. El nu comunică, deci gîndirea lui nu se mai dezvoltă”, a arătat logopedul Emilia Crîșmariu.

Se deosebesc două tipuri de mutism, iar vestea bună este că pentru ambele există soluții de vindecare. Rolul părinților este extrem de important, ei trebuind să facă echipă cu terapeuții și copilul. Aflați mai multe sîmbătă, 15 noiembrie, de la ora 12:00, la emisiunea ”Primii pași”!

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
Sănătate
SAV-COM Suceava
MOPAN Suceava
FACOS Suceava
Edofier Fier Forjat
E.ON - Luna aceasta, factura electronica iti poate aduce premii in fiecare zi
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava