Facos Suceava Romania

O persoană cu dizabilităţi poate să lucreze, fără să piardă indemnizaţia!

O persoană cu dizabilităţi poate să lucreze, fără să piardă indemnizaţia!

De ce să mă angajez? Dacă mă angajez, îmi pierd ajutorul social? Dacă mă angajez, îmi pierd gradul de handicap?Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care persoanele cu dizabilităţi şi le pun frecvent, atunci când se gândesc la posibilitatea integrării pe piaţa forţei de muncă, iar cele mai multe dintre ele abandonează din start ideea, pentru că nu cunosc răspnsurile la aceste întrebări, rămânând în continuare dependente de ajutorul social primit de la stat.

Familia, de cele mai multe ori, în loc să ajute inserţia persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa forţei de muncă, o împiedică, de teama că până la urmă toate eforturile vor fi în zadar. Alte bariere greu de trecut de această categorie de persoane ar fi nivelul scăzut de educaţie şi discriminarea din partea angajatorilor, care sunt reticenţi, de cele mai multe ori, atunci când vine vorba despre încadrarea unei persoane cu nevoi speciale.

O persoană cu dizabilităţi se poate angaja. Persoanele cu handicap au dreptul să lucreze şi să primească şi indemnizaţia lunară, bugetul complementar şi indemnizaţia de insoţitor. Doar opersoană care are şi calitatea de pensionar de invaliditate nu se poate angaja.

Persoanele cu handicap locomotor pot face şi şcoala de şoferi şi pot conduce autoturisme adaptate nevoilor lor speciale. Există şcoli de şoferi care organizează cursuri şi pentru persoanele cu handicap locomotor.

Deosebirea între pensie şi indemnizaţie

Trebuie, în primul rând, să se facă deosebirea între pensie şi indemnizaţie. Persoanele cu handicap nu primesc pensie! Aceste persoane primesc prestaţii sociale: pentru handicap grav – indemnizaţie lunară, buget complementar şi indemnizaţie de însoţitor, în baza Legii nr.448/2006 privind protecţia şi poromovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Conform acestei legi, toate persoanele cu handicap au dreptul să muncească.

Legea nr.448/2006 privind protecţia şi poromovarea drepturilor persoanelor cu handicap arată şi cine nu are dreptul la prestaţii: Art. 58, alin (6) – “Nu pot beneficia de prevederile alineatului (4) (adică de prestaţii) a) adulţii cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale publice, cu excepţia centrului de tip respira; b)persoanele cu handicap care sunt reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori a detenţiei; c) adulţii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist.

Persoanele cu handicap grav care lucrează nu şi-au pierdut prestaţiile sociale. Mai mult, aceste persoane beneficiază şi de facilităţi fiscale (scutirea de la plata impozitului pe salariu).

Doar persoana cu handicap care are şi calitatea de pensionar de invaliditate gradul I sau II nu are drept de muncă, deoarece are capacitatea de muncă pierdută.

Atât indemnizaţia lunară (202 lei pentru adultul cu handicap grav, 166 lei pentru adultul cu handicap accentuat) cât şi bugetul personal complementar (91 lei pentru adultul cu handicap grav, 68 lei pentru adultul cu handicap accentuat şi 33,5 lei pentru adultul cu handicap mediu) se acordă indiferent de venituri conform Legii 448/2006, art.57, alin. (4).

Nu există nicio prevedere legală în sensul că o persoană cu handicap grav, cu însoţitor îşi pierde gradul de handicap şi însoţitorul dacă se angajează. Încadrarea într-un grad de handicap nu are nicio legătură cu capacitatea de muncă. Comisiile de evaluare a adulţilor cu handicap nu evaluează capacitatea de muncă, ci pot doar să orienteze profesional adultul cu handicap.

Avantajele pe care le are la locul de muncă o persoană cu dizabilităţi angajată sunt: scutire de impozitul pe salarii – pentru persoanele cu handicap grav şi accentuat (lg.448/2006, art.24); în cazul angajării la domiciliu: transportul gratuit, de către angajator la şi de la domiciliu al materiilor prime şi materialelor necesare în activitate, precum şi al produselor finite realizate. (lg. 448/2006, art.79); o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puţin 45 de zile lucrătoare, (lg. 448/2006, art.24); un preaviz plătit de minim 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia, (lg. 448/2006, art.82, alin. e); concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare (Codul Muncii, art.142).

Angajatorii care au peste 50 de angajaţi sunt obligaţi să angajeze persoane cu dizabilităţi în proporţie de cel puţin 4 %. Dacă nu o fac, trebuie să plătească pentru fiecare persoană neangajată 50 % din salariul de bază minim brut pe ţară, sau, să achiziţioneze produse în aceată valoare de la unităţi protejate, în fiecare lună conform Legii 448/2006, art. (77).
Dacă angajează o persoană cu dizabilităţi, angajatorul scapă de această penalitate şi, în acelaşi timp, beneficiază de aportul unui angajat valoros.

Dacă angajatorul nu se află în situaţia prezentată mai sus, el nu este obligat prin lege să anagajeze persoane cu dizabilităţi. Dacă o face, el va primi timp de un an salariul minim pe economie, lunar, pentru fiecare persoană cu dizabilităţi angajată, cu condiţia să o păstreze angajată cel puţin doi ani, conform Legii 76 din 16 ianuarie 2002, modificată, art. 85, alin. (2).

Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul persoanelor cu dizabilităţi primesc lunar, timp de un an si jumătate, următoarele sume, conform Legii 76 din 16 ianuarie 2002, modificată, art. 80: un salariu de bază minim brut pe ţară pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii; 1,2 salarii de bază minime brute pe ţară, pentru absolvenţii de învăţământ secundar superior sau învăţământ postliceal; 1,5 salarii de bază minime brute pe ţară, pentru absolvenţii de învăţământ superior.

Poiectul RES – “Reţeaua de Economie Socială, o premisă pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii”

Despre toate aceste probleme pe care le ridică angajarea persoanelor cu dizabilităţi s-a discutat în cadrul conferinţelor regionale ale proiectului RES – “Reţeaua de Economie Socială, o premisă pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii”. Proiectul este implementat de către Federaţia ONPHR – Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din Romaânia, în parteneriat cu Asociaţia Profesională Neguvernamentală de Asistenţă Socială ASSOC; NCDP – CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI din Grecia; Fundaţia „Centrul de Resurse pentru Educaţie şi Formare Profesională” – CREFOP şi SC EURO-LINK CONSULTANTS SRL.

Luni, 5 august 2013, a avut loc, la Suceava, CONFERINŢA REGIONALĂ “Economia socială, o şansă pentru persoanele cu dizabilităţi”, în cadrul proiectului “Reţeaua de Economie Socială, o premisă pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii”, cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE) – Investeste în oameni!, prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013; Axa prioritară: 6 – “Promovarea incluziunii sociale”; Domeniul major de intervenţie: 6.1 – “Dezvoltarea economiei sociale”.

“Toate proiectele iniţiate şi implementate de Federaţia noastră, încă de la înfiinţarea sa, au avut în vedere nevoile reale pe care le au persoanele cu dizabilităţi şi organizaţiile acestora. Proiectul RES – Reţeaua de Economie Socială – şi-a propus să rezolve două nevoi stringente: accesul la formare al persoanelor cu dizabilităţi, în vederea creşterii competivităţii acestora şi, ca rezultat al acestui proces, integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi. Pentru a sustine si incuraja integrarea persoanelor cu dizabilitati pe piata muncii, în cadrul proiectului am dezvoltat o serie de servicii suport: de orientare, consiliere, mediere şi sprijin pentru integrarea profesională a persoanelor cu dizabilităţi. În tot acest proces, avem alături de noi parteneri importanţi, autorităţi şi instituţii publice, firme şi companii care doresc să angajeze persoane cu dizabilităţi şi care sunt conştiente de potenţialul acestora. Chiar dacă problema integrării persoanelor cu dizabilităţi, atât în sfera socială, cât şi în cea profesională, este încă nerezolvată în România, mă refer aici atât la legislaţie, în special la aplicarea ei, dar şi la mentalităţi şi unele atitudini discriminatorii ce încă ne pun în dificultate, sunt încrezător în legătură cu faptul că astfel de proiecte, cum este şi Reţeaua de Economie Socială, vor produce o schimbare în bine în viaţa persoanelor cu dizabilităţi”, a declarat Francisc Simon, preşedintele Federaţiei ONPHR.

“Am urmărit, până în prezent, reunirea, într-un cadru mai puţin formal, pentru a facilita reunirea şi schimbul de opinii între persoanele care fac parte din grupul ţintă al proiectului, respectiv cursanţi, formatori, reprezentanţi ai ONG-urilor, potenţiali angajatori şi, nu în ultimul rând, reprezentanţi ai autorităţilor, în vederea discutării celor mai importante probleme legate de economia socială şi de posibilităţile reale pe care persoanele cu dizabilităţi le au pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă. Realizările noastre de până acum sunt încurajatoare, dacă ne gândim că în urma acestui proiect au fost selectate, evaluate şi sunt în curs de formare, în vederea plasării pe piaţa muncii 200 de persoane cu dizabilităţi, în domeniile call-center, IT şi antreprenoriat. Tot în cadrul proiectului a fost elaborat un RAPORT DE ANALIZĂ privind piaţa forţei de muncă şi angajarea persoanelor cu dizabilităţi, analiza caracteristicilor regionale privind potenţialul de angajare şi recomandările care să răspundă problemelor identificate. De asemenea, în cadrul proiectului au fost derulate cinci campanii de conştientizare privind mediatizarea rezultatelor analizei pentru angajaţi din 200 de firme, au fost formaţi 20 de specialişti în domeniul economiei sociale, s-a realizat formarea vocaţională pentru 200 de persoane cu dizabilităţi, au fost formaţi 12 specialişti, participanţi la vizitele de studiu, în vederea transferului de bune practici şi au fost înfiinţate trei birouri unice de angajare pentru persoanele cu dizabilităţi, la Lugoj, Oradea şi Baia Mare. 2.200 de persoane cu dizabilităţi au fost informate cu privire la serviciile furnizate în cadrul proiectului şi asupra drepturilor pe care le au şi au fost distribuite 4.000 de materiale informative”, a declarat Bianca Beatrice Michi, director general EURO-LINK CONSULTANTS, organizator al evenimentului.

OBIECTIVUL GENERAL al proiectului RESCUE – Înfiinţarea unei Reţele de Economie Socială destinată integrării profesionale a persoanelor cu dizabilităţi, pornind de la experienţe şi bune practici în Uniunea Europeană” este consolidarea cooperativelor şi iniţiativelor active în domeniu, în vederea dezvoltării mecanismelor şi instrumentelor necesare sprijinirii persoanele cu dizabilităţi, prin măsuri specifice integrării/reintegrării pe piaţa muncii.

Prin implementarea proiectului RESCUE – Înfiinţarea unei Reţele de Economie Socială destinată integrării profesionale a persoanelor cu dizabilităţi, pornind de la experienţe şi bune practici în Uniunea Europeană” se oferă oportunităţi reale de tranziţie pentru a sprijini accesul persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa liberă a muncii şi nu doar în atelierele protejate.

OBIECTIVELE SPECIFICE ale proiectului RESCUE – Înfiinţarea unei Reţele de Economie Socială destinată integrării profesionale a persoanelor cu dizabilităţi, pornind de la experienţe şi bune practici în Uniunea Europeană” sunt: Creşterea nivelului de cunoaştere a pieţei muncii şi a situaţiei persoanelor cu dizabilităţi prin analize şi studii specifice; Creşterea nivelului de informare şi conştietizare a grupului ţintă, cu privire la conceptul şi beneficiile economiei sociale (ES) pentru sprijinirea integrării pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi; Înfiinţarea Centrului de Resurse în Economia Socială, în vederea susţinerii dezvoltării Reţelei de Economie Socială; Dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor resursei umane implicate în susţinerea reţelei de economie socială (specialişti, manageri şi formatori în economia socială); Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor specifice de ocupare pentru persoanele cu dizabilităţi.

Proiectul contribuie la realizarea obiectivelor specifice ale axei prioritare 6, prin crearea R.E.S. (Reţeaua de Economie Socială) de cooperative sociale şi servicii adaptate de angajare în muncă a persoanelor cu dizabilităţi.

Prin intermediul acestor servicii şi activităţi de analiză, conştientizare şi instruire privind nediscriminarea şi egalitatea de şanse, proiectul creează şi oferă mijloacele necesare pentru facilitarea accesului pe piaţa muncii şi promovarea unei societăţi incluzive şi coezive.

Prin intermediul parteneriatului transnaţional cu organizaţii cu vastă experienţă în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi am transferat în România cunoştinţele şi bunele practici necesare creşterii capacităţii specialiştilor serviciilor de economie socială înfiinţate prin acest proiect.

Raportul de analiză privind piaţa muncii pentru angajarea persoanelor cu dizabilitaţi

Conform Raportului de analiză privind piaţa muncii pentru angajarea persoanelor cu dizabilitaţi, realizat în cadrul acestui proiect, în prezent sunt înregistrate în Romania 364.894 de persoane cu handicap, reprezentând 53,02% din totalul populaţiei cu handicap la nivel naţional. Din totalul persoanelor cu handicap înregistrate, sunt încadrate în grade de handicap accentuat 54,64%, grav – 19%, mediu – 11,74% şi uşor – 0,44%. De asemenea, 13.457 persoane cu handicap sunt încadrate în muncă, reprezentand 3,68% din totalul persoanlor cu haindcap înregistrate la nivelul celor 4 regiuni şi 48,66% din totalul populaţiei cu handicap încadrată în muncă la nivel naţional. 39,12% din persoanele cu handicap angajate sunt încadrate la handicap somatic. La 30.09.2012, conform datelor statistice de la MMFPS/DPPH, în România erau angajate 27.654 persoane cu handicap. Persoanele cu handicap angajate în muncă la nivelul celor 4 regiuni de referinţă reprezintă 48,66% din totalul persoanelor cu handicap angajate, la nivel naţional. Cele mai multe persoane cu handicap angajate sunt concentrate în regiunea Bucureşti – Ilfov (4.342) si regiunea Sud – Muntenia (3.892). Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a estimat că va încadra 324.000 de persoane, la nivel naţional, prin Programul naţional de ocupare a forţei de muncă (conform Raportului privind stadiul realizării Programului de ocupare a forţei de muncă pentru anul 2011). Din acestea, prin subvenţionarea locului de muncă, şi-a propus ca şi indicator încadrarea a 250 persoane cu handicap. Din cele 250 persoane cu handicap propuse a fi angajate prin acordarea de subvenţii, la finalul anului 2011 s-a realizat ocuparea a 233 persoane cu handicap, dintre care 35 persoane prin Bursa locurilor de muncă.

Din cele 233 persoane cu handicap angajate, 64 % sunt femei, 67,38 % sunt din mediul urban iar 32,62  % sunt din mediul rural. Din punct de vedere al vârstei, grupele de vârstă sub 25 ani şi 35-45 de ani reprezintă 21,03 %, respectiv 23,61 %, din totalul persoanelor încadrate prin această măsură.

Prin implementarea măsurilor de stimulare a ocupării forţei de muncă s-au încadrat alte 815 persoane cu handicap.

Din cele 27.654 de persoane cu handicap angajate la nivel naţional, doar 1.371  erau angajate în Unităţi Protejate, reprezentând 4,95%. La 01.09.2011, la nivel naţional erau înregistrate 495 de unităţi protejate. Din cele 495 de unităţi protejate, 251 au o singură persoană cu handicap angajată, iar in 85 unități, persoana cu handicap este singurul angajat. Un număr de 667 de persoane cu handicap lucrează în cadrul a 61 de unităţi protejate care au minim 5 angajaţi cu handicap (majoritatea fiind cooperative meşteşugăreşti). Restul de 704 persoane cu handicap sunt angajate în 434 de unităţi protejate, adică o medie de 1,62 persoane cu handicap angajate/UP.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.3/10 (11 votes cast)
O persoană cu dizabilităţi poate să lucreze, fără să piardă indemnizaţia!, 9.3 out of 10 based on 11 ratings
2 comentarii
Spune-ţi părerea
  1. a spus:

    eu am baiatul cu deficienta fizica are 30 ani a terminat lic.in Iasi sa ne putem intretine a trebuit sa plec in strainatate sa muncesc cu batrinii de aici in loc sa stau linga copilul meu sntem din -C-TA pentru persoanele cu deficiente nu exista nimic nimeni nu se intereseaza de ei le da o pensie de 290 lei si statul romin considera ca asa se poate trai cind dracu isi va da seama in ce situatie suntem spaniolii au pensii de (minima-420)si se pling tinid cont ca preturile sunt egale of Doamne speranta ne e inTine ca in guvernanti ??????vai mama lor

Adaugă comentariul tău