Biserica catolică cu hramul „Sfânta Fecioară Maria” din Baia a fost construită la începutul secolului al XV-lea din porunca voievodului Alexandru cel Bun (1400-1432), a cărui primă soție, Margareta, era de neam polonez și de religie catolică. Alexandru cel Bun s-a căsătorit prin 1393-1394 cu Margareta, fiica palatinului Ștefan din Losontz din Transilvania.

Construirea bisericii de către domnitor era un gest de curtoazie față de vecinii săi polonezi. Biserica „Sf. Fecioară” din Baia a devenit cea mai mare biserică catolică din Moldova de atunci, ea îndeplinind și funcțiunea de catedrală episcopală.

Primul episcop de Baia a fost călugărul franciscan Ioan de Ryza, potrivit dorinţei lui Wladislaw Jagiello şi a reginei Ana. Din descrierea misionarului catolic Marko Bandini, care a vizitat Baia în 1646, aflăm ca această semeaţă biserică avea cinci altare, o sacristie pe latura nordică, o capelă pe latura sudică şi un turn inalt.

Biserica era construită integral din piatră fățuită și brută, fiind asemănătoare edificiilor gotice din Transilvania. Catedrala era de tip sală, terminată spre est cu o absidă poligonală. La vest, înspre intrare, era prevăzută cu un turn clopotniță. Nava, de dimensiuni mari (8,60×26,30 m – la interior), acoperită probabil cu bolți ogivale, se lărgea cu două încăperi ieșite în chip de transept.

Astăzi sfântul lăcaş este în ruină, din altar se mai văd doar câteva console şi fragmente de nervuri profilate, un amplu cadru de fereastră în arc frânt, resturi de contraforturi şi urmele unei scări în spirală. Din vechea biserică s-au mai păstrat numai resturi de zid şi mare parte din clopotniţă.

Localitatea Baia, situată la 7 km sud-vest de orașul Fălticeni și străbătută de râul Moldova, este una dintre cele mai vechi localități din Moldova medievală.
Baia a devenit cea dintâi capitală a statului feudal Moldova, confirmat prin actele cancelariei lui Ludovic de Anjou. În anul 1359 Târgul Moldovei a dat numele său întregului teritoriu al țării care s-a eliberat de sub dependența maghiară și a devenit stat feudal de sine stătător, sub Bogdan I Voievod (1359–1365). Sigiliul târgului a purtat inscripția latină: „Sigiliul orașului Moldavia, capitala Țării Moldovenești“. Sub urmașii acestuia, în timpul lui Lațcu Vodă (1365-1373), capitala s-a mutat la Siret, iar în anul 1388, sub domnia lui Petru Mușat (1375-1391), a fost fixată în orașul Suceava.

Informaţii detaliate:

• Wikipedia
• Biserici.ro