Bani sunt, dar programul național de depistare precoce a cancerului de col uterin nu funcționează așa cum ar trebui. Așa se explică numărul mare de paciente care ajung la spital cu stadii avansate ale bolii. De vină ar fi medicii de familie, spun medicii specialiști. Finanțarea cu întreruperi și lipsa de coerență a programului, plus lipsa de educație a femeilor sunt cauzele, din punctul de vedere al medicilor de familie. Cert este că anul acesta, pînă acum, doar 684 de sucevence au beneficiat de program, cînd fonduri ar fi pentru aproape 2000.

Șeful secției de obstetrică ginecologie de la Spitalul Județean de Urgență suceava, dr. Cristian Irimie, a tras un semnal de alarmă privind existența unui număr mare de paciente cu neoplazii genitale în stadii avansate. Potrivit acestuia, se internează frecvent cu cancere de col depășite, în stadii foare avansate și cu un prognostic foarte prost. Motivul ar fi refuzul medicilor de familie de a participa la acest program, susține Cristian Irimie.

”Țin să semnalez colaborarea deficitară cu medicii de familie în realizarea programului de depistare a cancerului de col uterin, program național, care se desfășoară cu dificultate, cel puțin la noi în județ, pentru că medicii care sunt primii care iau contact cu pacientele și întocmesc prima fișă, medicii de familie, refuză să participe la acest program”, a declarat dr. Cristian Irimie, șef secție obstetrică-ginecologie Spitalul Județean Suceava. El a ținut să le reamintească medicilor de familie că în ordinul de aprobare a acestui program scrie că sunt obligați să participe la program. ”Doar că prin atitudinea lor refuză. Și refuză avînd ca rezultat apariția cancerelor de col. Nu acum, nu azi, mîine, putem să spunem că programul și-a simțit valoarea, ci peste ani”, a declarat el.

Potrivit DSP Suceava, în noimebrie 2012, cînd a început Programul naţional de depistare activă precoce a cancerului de col uterin, în județul Suceava populația eligibilă rezultată din catagrafii (pentru rețelele validate) era de 48561. În 2015, au fost testate 2245 de femei. Numărul estimat de femei pentru testare în 2016 este de 1999, iar numărul de femei testate în 2016, cumulat de la începutul anului, este de 684. Dintre acestea, au fost depistate 14 femei cu diverse anomaliiale testului. Tot DSP arată că finanțarea programului în 2016, egală cu cea din 2015, este de 211 000 lei. ”S-au cheltuit pînă acum doar 77.745 lei, adica 37% din buget, ceea ce înseamnă foarte puțin”, a declarat directorul adjunct al DSP Suceava, dr. Cătălina Zorescu. Acum, au rămas în rețeaua organizată de SJU Suceava doar 11 medici de familie: 3 din Vatra Dornei, 3 din Cîmpulung Moldovenesc, 2 din Dorna Arini și cîte unul din Stroiești, Rădăuți și Fundu Moldovei. În rețeaua Spitalului Fălticeni sunt 23 medici de familie. ”Rețelele au fost destructurate și din cauza întîrzierii cu care s-au încheiat în acest an contractele cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (adică în luna august). Contractele medicilor cu spitalul Suceava și cel din Fălticeni au trebuit reînnoite cu fiecare act adițional încheiat cu Casa”, afirmă Zorescu.

Medicii de familie care doar mobilizează și consiliază pacientele, dar le trimit pentru recoltare în alte unități sanitare, riscă să nu primească niciun leu pentru efort. Dacă nu se încheie circuitul, adică să se primească și rezultatul analizei, nu se plătește nimic pe caz. Este unul dintre motivele lipsei de entuziasm a medicilor de familie în participarea la program. Lipsă de entuziasm, nu refuz, precizează dr. Irina Badrajan, secretar al Asociației Medicilor de Familie Suceava.

În România anului 2016, mortalitatea și incidența cancerului de col uterin și de sân sunt printre cele mai mari din UE, indică rezultatele studiului „Afecțiuni oncologice feminine în România”, realizat de Coaliția pentru Sănătatea Femeii. Pe de altă parte, se arată în studiu, deși există program național de screening pentru cancerul de col uterin, este puțin accesat de către românce, din lipsă de informare. Documentul mai precizează că implicarea slabă a medicilor de familie în screening duce la întârzierea prezentării pacientelor la specialist (valabil pentru toate tipurile de cancere ginecologice). O altă problemă o reprezintă nivelul scăzut de informare și educație în rîndul femeilor.